TEMA DE CERCETARE AN ŞCOLAR 2015 – 2016
Şcoala Gimnazială „Teofil Vâlcu” Hăneşti
Comuna Hăneşti Judeţul Botoşani
„Rolul lecturii în formarea personalităţii elevilor”
I. ARGUMENT
Deşi există posibilitatea obţinerii unor foloase reale de pe urma internetului şi televiziunii, folosirea nejudicioasă a lor s-ar putea să aducă prejudicii elevilor. Excesiva vizionare TV şi timpul mare afectat navigării pe internet duc la un declin al abilităţii de a citi. Aproape toţi copiii de vârstă şcolară declară că preferă să se uite la televizor şi să stea în faţa calculatorului decât să citească. Cercetătoarea americană Maria Winn, cea care în lucrările sale aduce o critică nimicitoare în ceea ce priveşte influenţa televiziunii asupra copiilor , atrăgea atenţia încă din 1996 că „aceasta este, de fapt, situaţia generală la nivelul tuturor societăţilor occidentale, unde s-a generalizat ritualul zilnic al prezenţei în faţa televizorului şi calculatorului. Televizorul este mai provocator, mai relaxant, nu pretinde nici un efort, spun copiii, şi de aceea îl preferă”.
Cercetătorul amintit face şi o comparaţie între lectură şi TV, pornind de la realitatea că fiecare presupune o experienţă complet diferită:
LECTURA |
TELEVIZORUL |
„eliberează imaginaţia, care trebuie să construiască, să-şi imagineze înţelesul cuvintelor, al lucrurilor citite” |
„blochează procesul imaginativ, oferind imaginile de-a gata, deja formate” |
„presupune un ritm mai încet sau mai rapid, în funcţie de capacitatea de înţelegere a textului” |
„impune un ritm foarte rapid, cel al derulării imaginilor, depăşeşte capacitatea omului de a procesa informaţia” |
„cititul înseamnă concentrarea minţii, dezvoltarea atenţiei” |
„susţine o atitudine pasivă, atenţia nefiind dirijată din interior, ci captivată şi susţinută prin stimuli externi” |
Cadrele didactice spun adesea că elevii lor nu citesc, ceea ce este adevărat. Psihologii spun că „incapacitatea de a citi a copiilor de astăzi nu se datorează atât indispoziţiei pe care ei ar arăta-o faţă de o activitate care cere un efort mai mare decât vizionarea TV, cât mai cu seamă unei nedezvoltări normale a cortexului, fenomen care îngreunează înţelegerea şi însuşirea semnificaţiei lucrurilor citite”. Astfel că, psihologul Alina Gheorghe PFA consideră: „Lectura în viaţa copilului şi adolescentului este primordială pentru că îl formează aşa cum nimic altceva nu cred că reuşeşte. Din păcate tot mai puţini adolescenţi citesc lectură particulară în timpul lor liber. Unii din lipsa timpului, altora pentru că nu le place această activitate, iar alţii sunt atraşi de calculator şi nu de cărţi. Dacă un tânăr nu citeşte este în primul rând vina părinţilor. Copiii trebuie învăţaţi încă de mici cu acest obicei. Uneori chiar obligaţi. Pentru că un copil neîndrumat, foarte rar va face o astfel de activitate din propria iniţiativă, de aceea este bine să le insuflăm de mici copiilor noştri iubirea pentru lectură”.
Un alt cercetător, psihologul educaţional Jane M. Healy (Universitatea de Stat din Cleveland, SUA)), încă din 1990 atrăgea atenţia: „în cazul în care primesc o informaţie de la televizor, copiii o procesează în mod diferit decât atunci când o lecturează. Copiii care au văzut o poveste la televizor au descris efectele vizuale şi acţiunea personajelor, în timp ce grupul care a lecturat povestea a descris mai mult dialogul povestirii şi a dat în mod semnificativ mai multe informaţii despre conţinutul textului şi despre personaje”.
Un părinte, Alina-Ancuţa Minia (Bucureşti), participând la o dezbatere cu tema „Ştim să dezvoltăm, ca părinţi, setea de lectură la copiii noştri?” spunea: „În societatea actuală, în care informatizarea pune stăpânire pe un număr tot mai mare de activităţi şi pe oameni, se poate observa că se citeşte din ce în ce mai puţină literatură. Principalul motiv invocat este lipsa timpului liber, care există totuşi atunci când este vorba despre televizor, jocul pe calculator sau navigarea pe internet. Lectura este pusă, adesea, la colţ, pe motiv că nu aduce mari beneficii, că este pierdere de timp. Lucrurile nu stau tocmai aşa şi, la o simplă analiză, se pot evidenţia numeroase argumente în favoarea lecturii. Pe lângă faptul că dezvoltă gustul elevilor pentru citit, lectura le satisface dorinţa de a cunoaşte viaţa, oamenii şi faptele lor, contribuie într-o măsură însemnată la îmbogăţirea cunoştinţelor elevilor, la formarea unui vocabular activ, bogat şi colorat, la educarea sentimentelor morale şi estetice”.
Credem că la nivelul învăţământului din comuna Hăneşti, studiile, referatele, cercetările, punctele de vedere etc., pot face referire la:
- importanţa lecturii în învăţământul primar şi gimnazial;
- lectura ca o călătorie în lumea cărţii;
- rolul familiei şi al şcolii privind lectura;
- lectura ca prim pas spre cultură;
- arta de a citi;
- rolul activităţilor extraşcolare în dezvoltarea interesului pentru lectură;
- strategii de trezire a interesului pentru lectură;
- legătura elevilor cu bibliotecile şcolare şi publice;
- rolul bibliotecilor şcolare etc.
Scopuri:
a) conducerea elevilor din Hăneşti spre lectura de plăcere, ca prim pas de formare a gustului şi a interesului pentru celelalte tipuri de lectură;
b) formarea competenţelor specifice privind receptarea şi producerea de text literar de către elevi;
c) găsirea unor metode de stimulare a gândirii critice, autonome şi reflexive a elevului, prin lectură;
d) găsirea unor posibilităţi, concomitent cu dezvoltarea celor prezente, de a intersecta universul cotidian cu cel şcolar, printr-o viziune transdisciplinară asupra literaturii şi lecturii;
e) conştientizarea elevilor cu faptul că televiziunea anulează satisfacţia pe care o produce lectura, înlocuind-o cu plăcerea facilă a micului ecran, inhibând astfel dezvoltarea abilităţilor necesare citirii;
f) determinarea elevilor din Hăneşti de a acorda mai mult timp cititului prin renunţarea la o parte din cel acordat televizorului şi internetului, conştientizând că cititul îţi dă răgaz pentru reflecţie, răbdare şi tenacitate în decodarea semnificaţiilor;
Obiective:
a) analiza unor factori care determină preocuparea elevilor pentru lectură şi transformarea lecturii într-o necesitate, delectare sau nu: particularităţi psihice şi de vârstă, preferinţe, climat familial, influenţe mass-media, influenţe ale şcolii etc.;
b) găsirea unor căi şi mijloace de îmbunătăţire a rolului bibliotecii şcolare în formarea personalităţii elevilor prin organizarea, apelând la mijloace specifice, a lecturii;
c) găsirea unor modalităţi de stimulare a rolului educativ al lecturii: cenaclu, cerc literar, ore de lectură, concursuri, recitaluri, întâlniri cu scriitori, reviste şcolare etc.
d) efectuarea unor cercetări care să stabilească cauzele frecventării / nefrecventării bibliotecii de către elevi, tipul de cărţi solicitate, organizarea timpului liber, punctele de vedere ale părinţilor, stabilirea gradului de stimulare a gândirii critice, autonome şi reflexive etc.
e) îmbunătăţirea experienţei pozitive sau găsirea unor piste noi de dezvoltare culturală a elevului de vârstă şcolară, prin lectură;
f) propunerea unor metode de lucru cu părinţii în vederea conştientizării acestora cu beneficiile pe care lectura le insuflă copilului lor.
Documente de la care se poate porni:
- Documente, rapoarte şi analize din arhivele unităţilor şcolare din Hăneşti;
- Revista educaţională „Orizont didactic” (www.orizontdidactic.net /tag/lectura);
- Alexandru Gheorghe: „Lecturi literare pentru ciclul primar –îndrumător metodic”(Craiova, 1995);
- Paul Cornea: „Introducere în teoria lecturii” (Editura Minerva, Bucureşti, 1988);
- Alina Pamfil: „Didactica limbii şi literaturii române” (Editura Dacia, Cluj-Napoca. 2000);
- „Elevii şi lectura în sec. XXI” (www.ccdab.ro/biblioteca);
- Revista „GEN90” (www.gen90.net);
- Orice experienţă pozitivă.
Finalizare:
Noiembrie – Decembrie 2016, într-o carte auxiliar didactic
Materialele se trimit pe This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.